Umbră și Lumină pe Aripi

Umbră și Lumină pe Aripi

Dezvăluirea Misterelor Munților Bucegi din România!

Seria noastră dedicată misterelor și legendelor României ne poartă în inima Carpaților, spre explorarea unora dintre cele mai fascinante și misterioase locuri: Vârful Omu și Sfinxul din Bucegi. Fiecare blog din această serie dezvăluie povești captivante și teorii uluitoare care înconjoară aceste simboluri emblematice ale naturii și istoriei românești.

Partea #1: Vârful Omu și Legende Ale Munților Bucegi ne invită într-o călătorie la înălțimi unde mitul și realitatea se întâlnesc. Vom descoperi istoria și legendele care învăluie Vârful Omu, cel mai înalt punct permanent populat din România și Munții Bucegi. Acest blog își propune să exploreze nu doar frumusețea naturală uluitoare a zonei, dar și poveștile incredibile ale locuitorilor și exploratorilor săi, de-a lungul timpului.

Partea #2: Misterul Sfinxului din Bucegi și Teorii Ale Lumilor Ascunse ne conduce într-un domeniu unde istoria străveche se împletește cu teoriile moderne despre lumile ascunse și civilizații antice necunoscute. Vom investiga misterul Sfinxului din Bucegi, o formațiune stâncoasă naturală care seamănă izbitor cu Sfinxul Egiptean, și vom explora teoriile intrigante care sugerează legături cu alte civilizații și alte posibilele implicații.

Fiecare blog din această serie nu doar că ne oferă o incursiune în tainele naturii și istoriei, dar ne invită și să reflectăm asupra măreției și misterelor lumii înconjurătoare. Vă invităm să ne acompaniați în această călătorie captivantă prin inima Carpaților, descoperind poveștile nespuse și legendele care au modelat imaginația și cultura românească.

Blogul # 1: Vârful Omu și Legende Ale Munților Bucegi

Vârful Omu este un vârf muntos din Munții Bucegi, care se află la o înălțime de 2570 de metri, având o frumoasă legendă și fiind vizitat de un număr mare de turiști români, dar și străini.

Legenda acestui vârf pornește de la un cioban care, urcând pe munte, s-a rătăcit și a ajuns în final pe vârful muntelui. Supărat că nici măcar de pe acel vârf înalt nu a reușit să se orienteze pentru a găsi drumul înapoi, a început să blesteme și s-a transformat în stâncă de piatră, iar acea stâncă poate fi văzută și astăzi.

Numele Vârfului Omu provine de la acest cioban.

Despre Munții Bucegi există numeroase legende și povești transmise de-a lungul timpului din generație în generație. Unele dintre ele au atras atenția specialiștilor și au ridicat mari semne de întrebare. O legendă susține că Munții Carpați sunt străbătuti de tuneluri subterane atât de lungi încât se întind pe sute de kilometri. Nimeni nu poate afirma cu certitudine dacă au fost create de mâna omului sau de forțele naturii. Se crede că astfel de tuneluri există și în Bucegi, conform adevarul.ro.

Se spune că Pentagonul ar ști despre existența unei imense porți de piatră sub Bucegi (legende locale vorbesc și despre o poartă către altă lume), în fața căreia se află un baraj energetic, iar orice obiect aruncat spre el se transformă în praf fin.

Există, de asemenea, mituri despre un sanctuar dacic situat pe Vârful Omu, precum și pe alte creste, despre existența unor radiații foarte puternice sau despre comori deosebit de valoroase îngropate de zeci de generații de conducători.

Primele cercetări legate de Munții Bucegi au fost efectuate abia în anul 1927, în partea estică a masivului, pe Valea Ialomiței, într-o zonă cunoscută sub numele de “Șapte Izvoare”. Aici s-a analizat apa și, spre stupoarea cercetătorilor, s-a constatat că apa din acest izvor este complet lipsită de bacterii, un fapt unic în lume. Alte cercetări au avut loc în anii ’80.

Originea exactă a numelui Bucegi, munții de piatră din inima României, este disputată de filologi. Se pare că „Buceagul“ sau „Bugeacul“ este sursa denumirii, un termen care în limbajul montanilor desemnează atât mușchiul din pădure, cât și pustiul sau jnepenii.

Varianta arhaică a numelui „Bucegi“ este „Buceci“, denumire utilizată și astăzi de bătrânii de la munte. Lingviștii consideră că provine din „huceag“, „buceag“ sau „bugeac“. Este un termen ambiguu care poate desemna atât covorul de mușchi verde și moale al pădurii, cât și un păduriș des și jos sau chiar un teren pustiu, lipsit de păduri, acoperit doar de buruieni și ierburi. Chiar și tufele joase de jnepeni, cunoscute și sub numele de buceag, ar fi putut da numele Bucegilor.

Există, de asemenea, localități cu numele de Buceag sau Bugeac în județele Constanța, Ialomița și Teleorman, precum și Bugeacul istoric din Basarabia, care a aparținut regatului dacic al lui Burebista. Originea numelui nu a fost identificată nici în limbile vecine.

Lingvistul Sextil Pușcariu susține că numele Bucșoiului, unul dintre munții care ating Vârful Omu, derivă de la Buc, Bucur, la fel cum și Buceci, Bugeci derivă de la Buc, cu același sufix ca în Măneciu sau Moeciu. Bucur este un nume autentic dacic. Masivul Bucegi se întinde pe o suprafață de aproximativ 300 km pătrați, în județele Dâmbovița, Prahova și Brașov, asemănându-se cu o cetate naturală, având o incintă suspendată între 1600 – 2500 m, susținută de abrupturi puternice.
…..

Revenind la stâncile de la Vf. Omu… dacă veți observa nebuniile unora pe net, veți vedea că în multe locuri se scrie că, în afară de stânca cea mare de pe acel vârf, cunoscută și sub denumirea de Columna Cerului, au mai fost și alte stânci, dar au dispărut… adică le-a sfărâmat cineva sau le-a împins în vreo vale.

Centrul Pământului:  există oameni care susțin că Vârful Omu reprezintă zona unde „oboseala dispare brusc”, deoarece reprezintă legătura dintre cer și pământ. Localnicii identifică mai multe „guri de rai” – una pe Vf. Omu și una pe traseul dintre acest vârf și Peștera Ialomiței, iar un al treilea loc se află în apropiere de Sfinx, pe platoul Bucegilor.

Tunelurile din Bucegi: există teorii care susțin că în dedesubturile Bucegilor există tuneluri care ajung până la baza piramidelor din Egipt. Astfel, se spune că aceste tuneluri secrete sunt cunoscute de un număr extrem de mic de oameni, chiar de pe vremea dacilor, fiind produsul unui plan strategic de a ascunde o comoară.

Oamenii din satele de munte ale Bucegilor, specialiștii, dar și cei pe care natura i-a înzestrat cu puteri vizionare spun că aici se petrec lucruri stranii.

Cercetările au arătat că zona este încărcată energetic mai mult ca oricare alta din România, iar legendele spun că Bucegii sunt străbătuți de nesfârșite tuneluri subterane. Nimeni nu poate spune dacă au fost făcute de mâna omului sau de forțele naturii. Cert este că cei care ajung în aceste locuri cu sufletul curat spun că se încarcă de energie.

Unii vorbesc chiar de vindecări miraculoase. Fenomene neobișnuite se petrec și în aer, în aceste locuri: curcubee strălucitoare în plin soare, fără să fi plouat înainte, lumini ciudate, fulgere, scântei lungi de un metru în jurul Sfinxului și multe altele.

Uneori, muntele se cutremură din senin. Se zice că între 1994 și 1997, în zona Bucegilor, s-au înregistrat mici zguduituri subterane zilnice, care se produceau doar la orele 20:00 și 3:00 noaptea. Specialiștii n-au putut spune decât că sunt manifestări naturale, determinate de fracturi locale ale scoarței, dar n-au putut explica de ce s-au petrecut la ore fixe. Fenomenul părea cu atât mai ciudat cu cât muntele e alcătuit din calcare și conglomerate, care sunt roci stabile. Alteori se aud bubuituri de sub pământ, ca și cum s-ar prăbuși tavanul unei peșteri. Iar în timpul acestor fenomene, oamenii din așezările de la poalele muntelui se plâng de insomnii, indiferent de vârstă.

  • Câte dintre aceste fenomene și legende sunt reale și câte provin din imaginația localnicilor sau a turiștilor, nu se știe. Cu toate acestea, Bucegii sunt, în mod cert, un loc aparte, pentru că mulți le-au simțit energia misterioasă.
  • Întreaga zonă pare să fie un uriaș sanctuar preistoric, cu un parcurs inițiatic ce începe cu Peștera Ialomiței, locuită în trecut de preoți daci, iar astăzi de călugări creștini, urcă la platoul Babelor și al Sfinxului și continuă până pe vârful Omu.
  • Se vorbește și despre faptul că pe Vârful Omu ar fi fost un sanctuar dacic, așa cum au mai fost și pe alte creste ale munților, în Retezat și Ceahlău, formându-se astfel un uriaș triunghi carpatic între cele trei puncte – așa-numitul „triunghi de aur” al Daciei.

De altfel, nici până astăzi istoricii nu s-au pus de acord asupra muntelui sacru al dacilor: Bucegiul sau Ceahlăul?

Pe măsură ce încheiem explorarea Vârfului Omu și a legendelor Munților Bucegi, nu putem să nu ne simțim copleșiți de frumusețea și misterul care învăluie aceste locuri străvechi. Aceste povești ne amintesc că lumea din jurul nostru este plină de minuni așteptând să fie descoperite. Încurajăm fiecare cititor să își lase spiritul aventuros să îl conducă spre explorarea acestor peisaje încărcate de istorie și misticism. Cine știe ce povești personale și descoperiri vă așteaptă în călătoria voastră prin inima Carpaților? Așadar, echipați-vă pentru aventură, deschideți-vă inima și mintea, și porniți în explorarea acestor locuri misterioase. S-ar putea să descoperiți mai mult decât frumusețea naturală – s-ar putea să găsiți o parte din istoria și misterul care modelează acest teritoriu fascinant.

2 Responses

  1. I came across your blog telling myself that I am going to read another story of the famous Dracula !
    I was very surprised and happy to read a totally different facts and read it through thoroughly. It seems that anciens people have left trace of them everywhere in the worl and I am very curious to read your next find !
    Thank to make us discover your lovely country which I be never been yet !

    1. Thank you immensely for your kind words! We’re thrilled to know you enjoy our stories. Indeed, the ancient ones have always been among us, and it’s truly fascinating to uncover the myriad synchronicities that the world presents.
      Please continue reading our blog and share your comments with us, it means a lot to us.
      Thank you