Seria de bloguri: De la Matriarhat la Patriarhat – Rădăcinile de Gen ale Puterii și Sărăciei

În această a doua parte a blogului nostru, intitulată „Tranziția – Cum a Înlocuit Patriarhatul Matriarhatul”, Isabela și S.I.T. explorează tranziția de la matriarhat la patriarhat și efectele sale de durată asupra rolurilor de gen.

Introducere: Schimbarea care a Modelat Istoria

Istoria nu este doar o înșiruire de evenimente—este fundația realității noastre actuale. Cum am trecut de la societăți în care femeile aveau putere și influență la o lume în care disparitățile de gen continuă să ne modeleze oportunitățile? Înțelegerea acestei tranziții este esențială pentru a rupe ciclurile inegalității care persistă și astăzi.

Schimbarea de la matriarhat la patriarhat nu a fost un eveniment brusc, ci o transformare treptată, influențată de factori economici, de mediu, militari și religioși. Aceste schimbări au modificat fundamental structurile sociale, modelând rolurile de gen care persistă până în prezent.

Cum Funcționau Societățile Matriarhale?

Matriarhatul se referă la o perioadă timpurie din istoria lumii (7000–3500 î.Hr.), situate in preistorie, când descendența și organizarea socială erau determinate prin linia maternă.

De-a lungul timpului, matriarhatul a evoluat în două faze distincte:

✔ Matriarhatul timpuriu (Paleoliticul târziu și Neoliticul timpuriu) – caracterizat prin egalitate deplină între femei și bărbați.
✔ Matriarhatul dezvoltat (Neoliticul dezvoltat) – unde femeile au asumat un rol dominant datorită contribuțiilor lor în viața socială și economică.

Termenul Neolitic derivă din greaca veche: neos (nou) și lithos (piatră). A fost introdus în 1865 de Sir John Lubbock, care a împărțit Epoca Pietrei în trei perioade

Două Interpretări ale Matriarhatului

Există două perspective contrastante asupra matriarhatului:

1. Definiția convențională, care vede matriarhatul ca un sistem social unde femeile dominau bărbații.
2. Perspectiva feministă, care argumentează că un matriarhat oglindă al patriarhatului opresiv nu a existat niciodată. În schimb, societățile timpurii funcționau pe baza unei structuri matriarhale normative, caracterizate prin armonie, unitate relațională și cooperare mutuală.

Deși explicațiile feministe—adesea influențate ideologic—propun diverse teorii despre modul în care patriarhatul a înlocuit matriarhatul în Europa antică și Orientul Apropiat, nu există un răspuns definitiv cu privire la dispariția matriarhatului.

Cu toate acestea, dovezile arheologice sugerează că societățile funcționau mai armonios înainte ca epuizarea resurselor esențiale să ducă la conflicte între diferite grupuri. Expedițiile militare motivate social și căutarea de noi surse de hrană par să fi facilitat ascensiunea patriarhatului, conducând în cele din urmă la subjugarea femeilor (Gimbutas, 1982).

Epuizarea resurselor esențiale a fost determinată de doi factori principali:
• Schimbările climatice severe, care au modificat ecosistemele și disponibilitatea hranei.
• Apariția triburilor migratoare, care au concurat pentru resurse și au inițiat cuceriri teritoriale.

Rolul Agriculturii Timpurii

În Neoliticul timpuriu, agricultura se baza pe cultivarea plantelor sălbatice sau domesticite, precum grâul einkorn, meiul și grâul emmer. Primele animale domesticite au fost câinii, oile și caprele, urmate mai târziu de porci și vite între 6900–6400 î.Hr..

În această perioadă, s-au format primele așezări permanente sau sezoniere.

• În Japonia și Asia de Est, producția de obiecte ceramice a precedat dezvoltarea agriculturii.
• În Orientul Mijlociu, culturile neolitice au apărut în mileniul al X-lea î.Hr., în sud-estul Anatoliei și nordul Mesopotamiei.
• Dezvoltarea timpurie a avut loc în Orientul Apropiat. Culturi neolitice sunt atestate în sud-estul Anatoliei și nordul Mesopotamiei în anul 8000 i.en
• În culturile pre-neolitice Natufiene, cerealele sălbatice erau recoltate și semințele selectate erau replantate, ceea ce a condus la primele culturi Agricole.

Evoluția Așezărilor

Așezările au devenit permanente, fiind alcătuite din case circulare cu o singură încăpere, construite din cărămizi de lut. Aceste locuințe erau înconjurate de garduri de protecție pentru a preveni inundațiile și a proteja animalele domestice. Descoperirile arheologice sugerează că în interiorul acestor case erau depozitate cereale și carne.

Teorii despre Revoluția Agricolă

Mai multe teorii încearcă să explice originile agriculturii:

• Teoria Oazelor (Raphael Pumpelly, 1908; V. Gordon Childe) – Susține că seceta și lipsa hranei au determinat primele comunități umane să se adune în jurul oazelor, ceea ce a încurajat domesticirea animalelor și cultivarea plantelor. Totuși, această teorie este intens contestată, deoarece mulți arheologi argumentează că, de fapt, climatul era mai umed, nu mai uscat, în acea perioadă.
• Ipoteza Coridorului Îngust (Robert Braidwood, 1948) – Propune că agricultura a început în regiunile muntoase înguste ale masivelor Taurus și Zagros, unde condițiile erau ideale pentru cultivarea plantelor.
• Modelul Festinului (Brian Hayden) – Sugerază că liderii tribali de elită au declanșat agricultura organizând festinuri fastuoase pentru a-și consolida puterea și influența.
• Teoriile Demografice (Carl Sauer) – Afirmă că, pe măsură ce populațiile creșteau, producția de hrană trebuia să se extindă dincolo de vânătoare și cules.
• Teoria Younger Dryas – Leagă sfârșitul Epocii Glaciare de dispariția megafaunei, ceea ce i-a determinat pe oameni să caute surse alternative de hrană prin agricultură.

Ascensiunea Patriarhatului

Pe măsură ce triburile migratoare căutau resurse, acestea atacau și cucereau așezări, confiscând provizii, distrugând recoltele și sacrificând animalele domestice pentru hrană. Acest lucru a condus la:

• Apariția așezărilor fortificate – comunități care își construiau ziduri de apărare împotriva atacurilor.
  • Rămășițe scheletice cu urme de răni cauzate de arme, oferind dovezi arheologice ale unor conflicte violente din perioada neolitică.
  • Introducerea plugului, care necesita o forță fizică mai mare, consolidând dominația masculină în activitățile agricole.

De-a lungul timpului, rolul femeilor a fost tot mai limitat la responsabilitățile domestice în interiorul așezărilor.

Schimbări Religioase și Declanșarea Patriarhatului

Aceste schimbări socio-economice au fost însoțite de transformări teologice, marcate de apariția zeităților masculine:

• Ares (în greacă, „bătălie”) – zeul grec al războiului.
  • Marte – zeul roman al războiului și protectorul agriculturii.
  • Yahweh – Dumnezeul monoteist al tradiției ebraice.

Religiile patriarhale au legat aceste zeități de culturi militarizate, considerându-le protectori divini ai cuceririlor teritoriale. Pe măsură ce aceste sisteme religioase au devenit dominante, rolul femeilor a fost restrâns treptat, pentru a servi structurile sociale patriarhale.

În contrast, religiile matriarhale venerau zeițe ale fertilității. Printre cele mai frecvente descoperiri arheologice se numără figurine de lut ale femeilor gravide, subliniind importanța fertilității. Aceste figurine, fie așezate, fie în picioare, probabil reprezentau Marea Zeiță Mamă, asociată cu fertilitatea și abundența, sau preotese care realizau ritualuri sacre.

De asemenea, figurinele zoomorfe din lut erau răspândite, legate de venerarea animalelor și credințele totemice ancestrale.

• Taurul simboliza puterea, fertilitatea și originile masculine, având și un rol protector și sacrificial în societățile timpurii.
  • Oamenii neolitici venerau soarele, luna și elementele naturale, esențiale pentru recolte și supraviețuire.
  • Fertilitatea era considerată sacră și legată de capacitatea reproductivă a femeilor.

Preotesele conduceau ritualuri pentru asigurarea prosperității familiilor, clanurilor și triburilor.

Moștenirea Patriarhatului

Cuvântul patriarkhēs, derivat din greaca veche, înseamnă „conducerea tatălui”, reflectând un sistem în care:

• Bărbații dețin puterea disproporționată asupra societății, economiei, politicii și religiei.
  • Moștenirea este transmisă pe linie paternă.

Sociologul Allan Johnson definește patriarhatul astfel:

“Patriarhatul nu se referă la un singur bărbat sau la un grup de bărbați, ci la un tip de societate în care atât bărbații, cât și femeile participă… O societate este patriarhală în măsura în care promovează privilegiul masculin prin dominanță masculină, identificare masculină și centrarea pe bărbați. De asemenea, este organizată în jurul unei obsesii pentru control și, ca unul dintre aspectele sale cheie, implică opresiunea femeilor.”

Concluzie

Tranziția de la matriarhat la patriarhat a fost influențată de factori de mediu, sociali, economici și religioși, într-o combinație complexă.

Deși cauzele exacte ale declinului matriarhatului rămân dezbătute, dovezile istorice și arheologice sugerează că epuizarea resurselor, conflictele teritoriale, progresele tehnologice și transformările religioase au contribuit la ascensiunea structurilor patriarhale – lăsând moșteniri asupra rolurilor de gen care persistă și astăzi.

📢 O Chemare la Acțiune

Înțelegerea istoriei este doar începutul. Pentru a rupe ciclul inegalității, trebuie să contestăm normele istorice care au condus la această schimbare. Cum putem reimagina structurile de putere pentru a fi mai echitabile și incluzive?

💬 Alătură-te conversației!

• Crezi că modelele istorice influențează încă rolurile de gen?
• Ce pași consideri necesari pentru a sparge ciclul inegalității?

📢 Notă privind Referințele & Utilizarea Cercetării

Acest blog face parte dintr-un proiect de cercetare în desfășurare privind evoluția istorică a dinamicii de gen și impactul acesteia asupra puterii și sărăciei. Cercetarea noastră este susținută de surse academice variate, studii istorice și analize ale experților.

📌 Pentru o listă completă a referințelor sau dacă doriți să utilizați orice material din această cercetare, vă rugăm să ne contactați direct. Suntem deschiși la colaborări, discuții și explorări suplimentare pe acest subiect.

📌 Notă de Copyright

“Acest articol și toate materialele de cercetare asociate sunt proprietatea intelectuală a Isabelei și S.I.T. Reproducerea, distribuirea sau utilizarea acestui conținut fără permisiunea prealabilă este strict interzisă. Pentru cereri de colaborare sau permisiunea de a face referire la lucrările noastre, vă rugăm să ne contactați direct.”